duminică, 16 martie 2008

Legea intamplarii si a accidentului


Legea intamplarii si a accidentului - P.D. Uspensky

P.D. Uspensky unul din cei mai cunoscuti discipoli ai lui Gurdjieff. Intalnirea cu Gurdjieff a modificat fundamental viata lui Uspensky.

I: Ce intelegeti prin legea intamplarii, a accidentului?

R: Viata omului-maşina, a omului care nu poate sa faca, care nu are nici un fel de vointa şi nici un fel de putere de a alege, este controlata in totalitate de intamplare, pentru ca lucrurile in cazul unui om obişnuit se produc accidental, el nu gaseşte o anumita ratiune in ele.

Şi, la fel cum viata din punct de vedere exterior este controlata de influente externe intamplatoare, la fel şi viata interioara este controlata de influente interne şi externe care sunt in mod normal accidentale. Vei intelege aceasta daca vei intelege ce inseamna de fapt ca omul este intr-o stare de adormire, ca nu poate sa faca, ca nu-şi aduce aminte de sine insuşi. Cand intelegi acest constant flux de inconştienta sub care exista omul, cand intelegi starea sa de permanenta visare, de identificare, de aceasta agitatie mentala perma­nenta, de deviere totala catre linia de minima rezistenta.

Oamenii con­sidera ca accidentele sunt rare, dar de fapt aproape toate lucrurile care i se petrec sunt accidentale. Ce inseamna accidentale? Inseamna o combinatie de circumstante care nu depind de vointa omului, nici de vointa unei alte persoane, nici de factori de soarta (factorii de soarta sunt legati de educatie, de naştere). Un factor accidental are loc atunci cand doua linii ale unor evenimente diferite se incrucişeaza.

Sa presupunem ca un om sta sub acoperişul unei case ferindu-se de ploaie şi o caramida cade şi il loveşte in cap. Acesta va fi un accident.

Sunt doua linii separate ale cauzei şi ale efectului.

Deci o linie este linia mişcarii unui om şi faptul ca el se va opri sub acoperişul unei anumite case. Fiecare mişcare va avea influenta sa in a genera acest efect, dar caramida nu intra in aceasta linie a cauzei şi a efectului. Sa presupunem ca acea caramida a fost neglijent pozitionata şi din cauza furtunii s-a mişcat şi la un anumit moment a cazut. Nu este nimic in viata omului şi in existenta caramidei care sa le lege. Aceste doua linii ale cauzei şi ale efectului se intalnesc accidental.

I: Cine este vinovat de producerea accidentelor?

R: Alte intamplari. Nimeni nu produce accidentele. Trebuie sa priveşti viata in mod simplu.

Lucrurile se petrec fiind influentate de trei legi.

- Legea accidentului, cand lucrurile se petrec fara o legatura cu linia evenimentelor pe care noi le observam.

- Legea destinului - destinul se refera numai la influentele, caracteristicile cu care omul se naşte, cum ar fi: parintii, fratii, surorile, caracteristicile fizice, sanatatea şi lucruri de acest gen. Tot destinul este legat de naştere şi de moarte. Uneori anumite lucruri se pot produce an viata noastra influentate de legea destinului.

- Legea vointei - vointa poate fi a noastra proprie sau a unei alte persoane care ne influenteaza. Noi nu putem vorbi de vointa proprie atata timp cat de fapt nu suntem unitari.

Dar, studiind viata personala, devine clar ca aceste trei legi nu sunt suficiente. Este necesar sa introducem intre legea accidentului şi a destinului legea cauzei şi efectului, care controleaza o parte din evenimentele din viata unui om, pentru ca, daca observam cu atentie, diferenta dintre evenimentele controlate doar de intamplare şi evenimentele rezultate in urma legii cauzei şi a efectului devine foarte clara.

Din acest punct de vedere vom sesiza o diferenta considerabila intre oamenii obişnuiti. Exista oameni in viata carora evenimentele importante sunt rezultatul intamplarii şi exista alt gen de oameni, in cazul carora evenimentele importante din viata lor sunt rezultatul unor actiuni anterioare, fiind astfel influentati chiar de legea cauzei şi a efectului.

O alta observatie arata ca primul tip de oameni, cei care sunt cu totul sub influenta legii intamplarii, nu se apropie niciodata de o şcoala spirituala, sau daca o fac, o parasesc foarte repede, pentru ca un gen de accident ii face sa se apropie de ea, iar un alt gen de accident il poate face sa paraseasca o astfel de şcoala.

Numai oamenii a caror existenta este controlata de legea cauzei şi efectului, numai cei care s-au eliberat intr-o masura destul de mare de legea accidentalului, a intamplarii, sau care nu au fost niciodata cu totul acaparati de aceasta lege, numai aceste fiinte se pot apropia de o şcoala spirituala.

I: Ai spus ca omul este o maşina a carei actiuni sunt generate de influente externe, dar cine detine controlul?

R: Nu exista nici un control, trebuie sa ne transformam ca sa putem avea control. Diferite lucruri se petrec an jurul nostru şi noi suntem influentati de ele. Actiunea unei maşini influenteaza actiunea unei alte maşini. Suntem in permanenta influentati de aceste intamplari, Daca o intamplare nu se produce, atunci se va produce o alta.

Trebuie sa intelegem urmatoarele situatii: in cazul omului 1,2 sau 3 nu exista nici un fel de control. Practic, tot ceea ce se produce an viata lui este influentat de legea intamplarii. Exista un numar de evenimente care sunt rezultatul propriilor lui actiuni, dar fiinta necunoscand legatura dintre cauza şi efect le considera tot rezultatul intamplarii.

Controlul apare la un cu totul alt nivel şi la inceput nu putem controla decat propria noastra fiinta: reactiile, starile, functiile şi aşa mai departe. Apoi, incetul cu incetul putem extinde acest control astfel incat sa evitam anumite influente sau sa ne apropiem de altele. Este un proces care necesita efort şi rabdare pentru ca se produce destul de lent.

I: Cand incetam sa mai fim sub influenta legii intamplarii?

R: Cand ne dezvoltam vointa. Momentul in care vei fi cu adevarat liber de influenta legii intamplarii este un stadiu indepartat, pentru ca necesita mult timp şi munca, dar exista diferite stadii intermediare intre starea completa de libertate şi starea noastra actuala.

In conditii obişnuite, legea accidentalului este opusa posibilitatii de a avea un plan. O fiinta care intr-o anumita situatie se bazeaza pe un plan clar, stabilit dinainte, poate sa scape de legea intamplarii, dar pentru fiinta obişnuita este imposibil sa urmeze un plan, chiar daca işi propune acest lucru, pentru ca o combinatie de evenimente determinate de intamplare poate sa modifice realizarea acelui plan. Motivul pentru care este imposibil sa urmam un anumit plan in viata este, inainte de toate, absenta unitatii şi constantei in fiinta noastra, şi diversele influente exterioare care ne modifica foarte mult intentiile şi actiunile. Aceasta poate fi cu uşurinta verificat daca o persoana doreşte sa urmeze un anumit plan. Sa luam exemplu o fiinta care urmareşte sa obtina controlul de sine, care se lupta cu anumite obiceiuri greşite şi urmareşte sa se observe. Ea va remarca ca nu poate urma acest plan şi ca rezultatul va fi cu totul diferit de ceea ce intentiona, sau ca pur şi simplu uita de acel plan şi ca impulsul initial şi intelegerea necesitatii unei astfel de actiuni, in timp pur şi simplu dispare.

Dar, daca continua cu fermitate sa se observe pe ea insaşi, sa lucreze in acest sens, observa ca in timp influenta legii intamplarii scade.

Fiinta obişnuita este sub influenta legii intamplarii, lucru care, daca suntem atenti, il observam foarte clar. Daca nu ne transformam, vom fi in continuare sub influenta acestei legi, dar transformandu-ne şi fiind atenti moment de moment acest lucru se poate schimba.

Teoria legii intamplarii este foarte simpla. Aceste accidente se petrec numai in momentul in care locul este gol. Daca este ocupat, ele nu se pot petrece.

Ocupat de cine? Ocupat de actiuni conştiente. Şi daca nu poti realiza actiuni conştiente, cel putin trebuie sa urmareşti sa realizezi actiuni cu o anumita intentie clara şi atunci cand o munca spirituala şi tot ceea ce este legat de ea devine cu adevarat centrul realitatii fiintei, acea persoana va reuşi sa se elibereze de actiunea legii intamplarii.


Fragment din cartea "A PATRA CALE" de P.D. Uspensky - Editura Ram 1997


Niciun comentariu: