Forta gandirii instantanee – Subconstientul adaptiv

O clipa, o singura clipa, – o privire fugara cu coada ochiului – primele secunde de contact si ai fost capabil sa evaluezi si sa intelegi esenta acelui lucru, acelei fiinte, acelui eveniment etc. Ai stiut cum se zice „din primul moment” cu cine sau cu ce ai de a face. Toti avem si am avut trairi sau experiente de acest fel. Strafulgerari care s-au confirmat ulterior a fi corecte, a fi absolut reale. Avem in orice moment astfel de contacte cu puterea subconstientului nostru adaptiv dar nu suntem avizati de adevarata lor valoare.

Ca sa supravietuiasca ca specie in mediul terestru, un mediu nu intodeauna prietenos, fiinta umana si-a dezvoltat un mecanism de adaptare inconstienta. Un super computer capabil de calcule extrem de complexe intr-o fractiune de secunda. Subconstientul adaptiv - Un fel de pilot automat, capabil de a lua decizii rapide cu extrem de putine informatii.

Exemple:

- Intalnesti o persoana straina, si imediat stii cu cine ai de a face. Incepand conversatia cu persoana respectiva, acest sentiment se deterioreaza, se estompeaza rapid. Din analiza comportamentului persoanei respective, dupa sau intr-o anumita perioada de timp, constati cu uimire ca primele tale impresii au fost extrem de corecte.

- Stii aproape instantaneu, fara sa faci calcule complexe de cinematica, atunci cand traversezi o strada aglomerata daca masina care se indreapta spre tine e la distanta suficienta care sa iti permita finalizarea actiunii.

Inconstientul adaptiv te va alerta imediat daca apare un pericol, fixand orizonturi si initiind actiuni intr-o maniera sofisticata si eficienta.

In toate cazurile cand cand ne gasim intr-o situatie noua, cand intalnim pe cineva pentru prima oara, cand trebuie sa luam o decizie rapida sub presiune, folosim acest mecanism cibernetic. Puterea inconstientului nostru adaptiv – Puterea primei impresii.

Mai mult ca sigur ati facut acelasi lucru si la la vederea acestui articol. In primele doua secunde ati stiut daca va intereseaza subiectul acesta.

In mod curent, denumim generic astfel de actiuni, „intuitie”, „presentiment”. Sau folosim inconstient echivalente peiorative cum ar fi „banuiala”, forma care induce subtil ideea depreciativa de impredictibilitate, de eveniment fortuit.

Deciziile luate in pripa pot fi insa la fel de bune ca si deciziile facute cu atentie si in mod deliberat.

Cu multi ani in urma dupa cateva saptamani „chinuitoare” in care am evitat sa iau o anume decizie am solicitat cuiva o a doua opinie.

Am intrebat:

- Ce sa fac? Era totusi vorba de o decizie care putea sa schimbe radical cursul vietii mele.

Interlocutorul mi-a spus :

- Raspunsul la problema se afla chiar in intrebarea ta!

- Cum asa? Am replicat eu siderat.

- Pai foarte simplu. Daca intr-adevar ar fi trebuit sa iei aceasta decizie, ai fi luat-o cu siguranta fara ezitare si in acest caz discutia prezenta nu ar mai fi existat.

Subconstientul nostru este o forta reala, dar nu infailibila. El poate fi bruiat si chiar este distorsionat de alti factori. Cultura noastra, ideile preconcepute, sentimentalismele sunt factori care reusesc excelent sa estompeze sau sa obtureze precizia raspunsurilor. Incetul cu incetul ne-am obisnuit sa nu mai avem incredere in propriile simturi, sa le scurtcircuitam si le inlocuim treptat cu sabloane sociale.

Pentru a beneficia insa de eficacitatea, de precizia subconstientului adaptiv ( Prima impresie sau Judecata instantanee ) este absolut necesar un proces de control si reeducare.

Ca sa fim mai precisi, e in fapt un proces de dezvatare, de curatare, de cliseele, de ideile fixe, de ceea ce societatea actuala ne-a insamantat constant in mental de la nastere.

Putem sa „reinvatam” sa luam decizii instantanee corecte, tot asa cum am fost „invatati” sa gandim logic. Primul pas si cel mai greu e sa devii constient si simultan sa te convingi singur ca aceasta judecata instantanee e la fel de corecta ca cea „clasica”.

In prezent nu mai luam in calcul deciziile de acest tip (in mod absolut mecanic) decat atunci cand nu avem o alta alternativa. Am dezvoltat obisnuinta de a evita cu dezinvoltura orice semnal venit de la acest supercomputer intern.

Traim intr-o lume unde se presupune, se crede chiar cu tarie in relatia directa dintre calitatea deciziei, timpul si efortul consumat pentu a o lua. Avem in acest sens exemple expresiile consacrate, de genul:

Graba strica treaba! Masoara de 7 ori inainte sa tai odata! Gandeste-te bine! Nu judeca o carte dupa coperti! etc. etc. etc...

Din aceasta cauza avem incredere (am ajuns sa avem incredere) numai in deciziile constiente, luate dupa indelungi deliberari.

Paralelismul e oarecum similar cu situatia medicinei alternative – apelam la ea doar atunci cand medicina clasica, alopata isi dezvaluie limitele.

Am primit recent o gluma, un text care reflecta aceasta idee inradacinata adanc in mentalul colectiv ca promovarea valoriilor trebuie facuta exclusiv prin munca asidua (chiar daca in multe cazuri ea este cu randament scazut).

Oamenii care au mult de lucru...
fac multe greseli

Oamenii care muncesc mai putin...
fac mai putine greseli

Oamenii care nu muncesc...
nu fac nici o greseala

Oamenii care nu fac nici o greseala...
sunt promovati

De aceea imi petrec marea majoritate a timpului meu
trimitand emailuri si jucand jocuri la servici

Am nevoie de o promovare!!!!!!

P.S.

Inzestrarea de a te sluji eficient de subconstientul adaptiv este o insusire destul de rara in zilele noastre si din acest motiv este platita in multe cazuri cu castiguri sau salarii care par astronomice pentru omul obisnuit. Sunt o serie de oameni de afaceri, investitori (ex. pe bursa) sau manageri - executivi (C.E.O.) ale caror venituri lunare depasesc lejer un milion de dolari.

Marile companii multinationale isi aleg (in unele cazuri!!!) ca managerii de top exact astfel de indivizi cu capacitatea de a lua decizii instantanee.

Ei sunt liderii naturali, oamenii de valoare care pot sa le mentina in varful competitiei economice mondiale.