vineri, 4 ianuarie 2008

Abundenta este in insasi firea existentei - Osho


Priviti existenta, cu intreaga ei abundenta. De ce este nevoie de atit
de multe flori in intreaga lume? Trandafirii ar fi fost suficienti.
Existenta este, insa, abundenta - milioane si milioane de pasari,
milioane de animale, totul exista din abundenta. Natura nu este
ascetica, ea danseaza pretutindeni: in valurile oceanului, in zborul
pasarilor. Ea cinta peste tot - in vintul care trece prin ramurile
pinilor, in ciripitul pasarilor... De ce este nevoie de milioane de
sisteme solare, fiecare sistem avind milioane de stele? Nu pare sa
existe nici un motiv care sa justifice existenta lor, in afara
faptului ca aceasta abundenta este in insasi firea existentei, aceasta
bogatie este insasi esenta ei; existenta nu crede in saracie.

OSHO

3 comentarii:

Anonim spunea...

Este uimitor ca acest adevar al nonascentismului creatiei este atat de simplu. Si firesc. In insasi natura umana care prin distorsionari ale lui a ajuns la negarea bogatiei si proslavirea saraciei.
Multumesc pentru citat si un gand ca un zambet
Ro

Toni spunea...

Surprinzator este faptul ca in acest moment al evolutiei marea majoritate a fiintelor umane nu doresc abundenta ci doresc ca si cei cu care Creatia a fost mai generoasa sa devina saraci lipiti. Nu de alta dar sa vada si ei, cei avuti ce rau e sa fii sarac, sa sufere. Ura si sentimentele revansarde surclaseaza net dorinta de abundenta. Inca predomina dorinta creerii unei societati umane unde saracia sa fie impartita in mod echitabil, nu de alta dar sa ajunga la toata lumea.

Anonim spunea...

Nu e deloc surprinzător faptul că majoritatea fiinţelor umane doresc ca aceia cu care Creatorul a fost mai generos să devină săraci lipiţi. Se lucrează de multă vreme la asta. Mai ţineţi minte, Eminescu spunea în Scrisoarea a treia:
"Religia -- o frazã de dînsii inventatã
Ca cu a ei putere sã vã aplece-n jug,
Cãci ar lipsi din inimi speranta de rãsplatã,
Dupa ce-amar muncirãti mizeri viata toatã,
Ati mai purta osânda ca vita de la plug?

Cu umbre, care nu sunt, v-a-ntunecat vederea
Si v-a fãcut sã credeti cã veti fi rãsplãtiti...
Nu! Moartea cu viata a stins toatã plãcerea --
Cel ce în astã lume a dus numai durerea
Nimic n-are dincolo, cãci morti sunt cei muriti.

Minciuni si fraze-i totul ce le statele sustine,
nu-i ordinea fireascã ce ei a fi sustin;
averea sã le aperi, mãrirea a-a lor bine,
Ei bratul tãu înarmã ca sã lovesti în tine,
Si pe voi contra voastrã la luptã ei vã mân..."