Inima i s-a strans de groaza unui soldat in timpul primului razboi mondial cand si-a vazut prietenul de o viata cazut in batalie. Tintuit in transee de obuzele continue care zburau peste capul sau soldatul si-a intrebat locotenentul daca poate sa mearga in zona tampon dintre transee ca sa isi aduca inapoi camaradul cazut.
- Poti sa te duci, spuse Locotenentul, dar nu cred ca merita. Prietenul tau probabil e mort si e posibil sa iti risti viata inutil.
Cuvintele locotenentului nu au contat soldatul s-a dus oricum.
In mod miraculos, el a reusit sa-si gaseasca prietenul, l-a ridicat pe umeri si l-a adus in transeul companiei sale. Cand cei doi s-au rostogolit impreuna la fundul transeului, ofiterul l-a controlat pe soldatul ranit si apoi s-a uitat cu ingaduinta la prietenul lui.
- Ti-am spus eu ca nu merita. Prietenul tau e mort si tu esti ranit mortal.
- A meritat Domnule, spuse soldatul.
- Ce vrei sa spui ca a meritat? Raspunse Locotenentul. Prietenul tau e mort!
- Da Domnule, raspunse soldatul, dar a meritat deoarece cand l-am gasit el era inca in viata si am avut sansa sa il aud spunand..... „JIM, STIAM CA AI SA VII!”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu